Preocuparea catre un astfel de subiect a pornit de la realitatea ca bolile infectioase au insotit permanent spcia noastra.
 De-a lungul mileniilor, epidemiile au influentat si au modelat in proportii uriase evolutia omenirii.
  

Doctorii amintesc de cei 50 de milioane de morti asociati cu pandemia de gripa spaniola din 1918-1919 si ingrozitoarele epidemii de ciuma neagra, care au decimat aproximativ 25% din populatia Frantei in secolul al XIV-lea.
  

Rujeola si malaria ucid in contiuare milioane de copii in fiecare an pe plan mondial.
 Incepand cu secolul al XIX-lea, s-au depus eforturi extraordinare pentru a lupta impotriva agentilor infectiosi.

Dezvoltarea igienei, campaniile de vaccinare, folosirea insecticidelor si a antibioticelor au dus la o scadere importanta a mortalitatii din cauze infectioase.
  

Dar, au aparut numeroase maladii noi: SIDA, cauzata de HIV, febra Ebola), altele au reaparut in regiuni in care fusesera eradicate (tuberculoza, holera), iar altele si-au largit distributia geografica (virusul West Nile).
  

In prezent ne confruntam si cu bacteriile rezultate in urma fenomenului "rezistenta la agentii antimicrobieni”.
  

Asadar, luand in considerare toate aspectele genetice si un ansamblu de factori externi combinati, cercetatorii francez au conchis ca urmatoarea mare epidemie ar putea fi un virus cu o mare plasticitate genetica si contagios prin transmitere respiratorie, sub influente animale.
  

Virusului ii va fi suficient un singur succes obtinut intr-o regiune in care s-au produs mari schimbari in privinta utilizarii terenurilor.

sursa:csid.ro