Rusia are o mare problemă. Economia ei merge bine dacă e alimentată de petrol şi gaze. Fără veniturile din aceste resurse, de altfel limitate, economia Rusiei riscă să intre în colaps. Veniturile din energie se vor diminua şi, într-un scenariu pesimist, vor ajunge la zero până la sfârşitul secolului. Fără reforme şi fără un plan de creştere a taxelor, forţa din est îşi va arde tot gazul.

Aproape jumătate din încasările la buget ale Rusiei sunt generate de petrol şi gaze. Aceste venituri se vor prăbuşi în următoarele decenii, arată un studiu al Biroului Naţional american de Cercetare Economică citat de The Economist.

În cel mai rău caz, încasările din petrol şi gaze se vor ridica, anul acesta, la circa 170 de miliarde de dolari, pentru ca în 2030 să se reducă la 150 de miliarde de dolari.

După această dată, scăderea ar urma să fie extrem de abruptă, pe măsură ce rezervele se diminuează. În 60 de ani, Rusia ar urma să aibă zero încasări din petrol şi gaze convenţionale.

Pentru moment, Rusia nu s-a arătat dornică să exploateze şi resursele neconvenţionale, deşi se pare că deţine rezerve uriaşe de gaze de şist: 285.000 de miliarde de metri cubi, adică aproape 4 la sută din totalul la nivel mondial.

În anii 2000, Kremlinul şi-a canalizat profiturile din petrol şi gaze în restul economiei, prin investiţii mari ale statului. Salariile şi pensiile au crescut, la fel şi consumul.

Economia mergea alimentată de încasările de la export ale giganților energetici. Capacitatea industrială care dormita în perioada sovietică a fost reactivată, aşa că producţia a crescut fără prea mari cheltuieli. Dar acest model de creştere nu mai este valabil acum.

Banca Mondială estimează că economia Rusiei şi-ar putea atinge capacitatea maximă în curând. Iar preţurile mai mari la petrol şi gaze nu pot ţine locul dezvoltării, mai ales in conditiile în care o dată cu resursele neconvenționle, cotațiile vor coborî.

Firmele ruseşti nu investesc în tehnologie şi-şi pierd competitivitatea. Capitalul străin părăseşte ţara din lipsă de oportunităţi de investiţii.

Deocamdată, Rusia pare că stă bine din punct de vedere fiscal. Are peste peste 500 de miliarde de dolari în rezerva valutară, de trei ori datoria naţională.

Este o poziţie destul de confortabilă faţă de state din Vest, ca Marea Britanie, de exemplu, a cărei rezervă este o zecime din datorie. Privite cu atenţie, însă, bilanţurile Rusiei ascund datorii uriaşe prezent şi, mai ales, viitoare.

Problema stă în modul în care guvernul rus defineşte datoriile, cheltuielile şi taxele. Aici ar fi punctul nevralgic. Kremlinul şi-ar fi subestimat datoriile totale, prin excluderea pensiilor din datele oficiale. În prezent, 13 la sută din populaţia Rusiei are peste 65 de ani.

Deci plata pensiilor nu este încă o problemă. Până în 2050, populaţia îmbătrânită va creşte cu 10 puncte procentuale. Adică statul rus va trebui să plătească pensii pentru un sfert din populaţie, iar cheltuielile cu sănătatea vor exploda.

Veniturile din taxarea muncii nu vor putea ţine pasul cu creşterea cheltuielilor cu pensiile. Aşa se va naşte o discrepanţă foarte mare între încasările statului şi cheltuieli.

Fără reforme structurale, datoria mică a guvernului şi rezervele mari ar putea să asigure un minimum de stabilitate socială şi politică pentru următorii ani. Dar va fi expusă şocurilor din exterior.