Noroc, Vasia. La sânguri, eu mă gândesc cî tăt îi ghini! Așa cî, dă-ni voii să’ț dau niști vești din Moldova noastrî. Vești buni! Știi, tu, sara așeia când ne-am îmbătat tari și ni sporem, mai sî ni luăm la ușis pi prispa casăi? Tu zâșei cî limba noastrî îi moldovineasca, iar eu cî îi româna. Apu, iaca, eu am câșligat rămășagu’. Limba noastrî îi românî. Băi, Vasia, când ti întorși din Portocalia ai di pus o căldare cu jin. Dar cu și sî înșep? Cum să’ț povestesc cî avem în sfârșât o limbî normalî, da nu pridumăitî în laboratoarili KGB?!
-
Caroce, tăț moldovenii o sî grăiascî di az înainti limba românî. Nu importî și fel di moldovan îi, blatnoi sau mai dalbaiob: tătî lumea grăiești românești. Asta s-o hotărît la Curtea Constituțîonalî. Chiar așa și zîși, „noi grăim limba românî șî nu limba moldovineascî”. Numa cî, Vasia, eu nu înțăleg mai multi lucruri. Davai sî explic, dacî eu grăiesc românești șî tu grăiești românești, apu și, asta însamnî cî noi doi sântem români! Aghe aștept sî ti întorși di la cărat cochileț ca sî ni sporim din nou. Mă tem cî o sî pui 2 căldări di jin pintru treaba asta, nu una.
-
Pi di altî parti, dacî niști moldoveni grăiesc românești șî ei îs români, apu asta însamnî cî trebu sî ni dăi mai ușor șetățănia româneascî? Eu așa înțăleg. Și pont di limbî șî statut, dacî nu ai acti cu care sî dovidești asta. Șî încî șeva, Vasali. Tăț oaminii mai cu stare din Moldova – politișieni, oameni di biznes, când erau întrebaț și limbî grăiesc, răspundeau: limba di stat. Tu îț dai sama, Vasia, și tupâie erau ciuvașii iștea?! Cred cî Moldova îi sângura țarî din lumi undi sî vorghești o limbî di stat. Da di și nu limba di alergat, limba di înotat, limba di schiat șî alti linghi? Deci, cât timp tu fași bani cu schinarea, Vasâli, eu stau aișia în Moldova șî mă întreb, când s-o introduși șî în Constituțîi limba românî tot limba asta di stat o s-o grăiascî politișienii? Eu înțăleg, Vasia, lor li era rușâni să zâcî, eu grăiesc moldov’nești. Tătî lumea îi râdea, pintru cî nu existî limba asta, moldovineascî. Dar cu ocazîia ofișializării linghii români ar trebui sî disparî din viața noastrî limba asta șiudatî, limba di stat. Voronin, dar șî tăț rușîi din Moldova o sî trebuiascî sî acșepti asta, că limba moldovineascî îi di fapt limba românî.
-
Deci, iaca și pricol pi la noi. Amu’ eu sper cî scrisoarea me o sî ajiungî în scurt timp la tini. Șî mai sper cî nu ti superi dacî întârzîi cu alti scrisori, dar, sincer, mie mi-e rușine de ce limbă română vorbesc, așa că voi lua niște ore de gramatică. Căci, știi şeva, Vasia, eu nu am nevoi sî vinî nimi să-mi spunî şi limbî grăiesc. Eu grăiesc româna cu acşent teribil, dar nu acșentul e problema. Problema îi cî noi nu știm sî o grăim gramatical corect. Problema esti cî noi folosîm pre multi rusismi. Dar chiar șî atunși când nu li folosîm introdușim în românî expresii calchiati din rusî. Deși, din păcati, moldovenii nu ştiu cî sî bucurî dijeaba. Problema nu esti, Vasia, neapărat în Constituţîi. Problema este în cum eu şî cu tini omorâm limba românî. Ar putea sî scrii di o sutî di ori limba românî în toati lejili din Moldova. Dacî nu o grăiesc cum trebu, tot dijeaba! Pânî una alta, Vasia, cu limba pi tini.