„Capitala, Chișinău, este o urbă a blocurilor de locuit cenușii și fabricilor, iar între 2001 și 2009, a fost singura țară post-sovietică care a reales un guvern comunist. De asemenea, este dependentă de gazul ieftin din Moscova și are o mare minoritate etnică rusă. În aceste condiții, UE ar fi fost mai fericită să renunțe la Republica Moldova în favoarea Rusiei, în special din cauza unui posibil flux de forță de muncă ieftină”, se mai spune în articol.

„Însă după căderea guvernului comunist în 2009, calea aderării europene a fost singurul obiectiv urmărit de liberali, în mod normal divizați, dar în același timp uniți într-o alianță politică de guvernământ numită Coaliția pro-europeană. La ultimul miting, impulsionat în parte de Rusia prin interzicerea vinurilor moldovenești, circa 70.000 de oameni au ieșit în stradă - un mare număr luînd în considerație populația de mai puțin de patru milioane”, consideră autorul materialului.

Republica Moldova este o țară mică, dar mulți oameni doresc să plece. Aproximativ un milion au plecat deja în străinătate de la căderea comunismului în 1991, majoritatea cu vize turistice sau cetățenia română.

„Oficialii europeni susțin că majoritatea moldovenilor care doresc să lucreze în străinătate deja au plecat. Dar un astfel de raționament s-a dovedit a fi greșit în trecut. În Marea Britanie au migrat o jumătate de milion de polonezi, deși estimările inițiale erau de doar 17 mii. Judecând după faptul că sute de moldoveni solicita cetățenia română în fiecare zi, acesta este actualmente cel mai rapid mod pentru a accesa piața europeană a locurilor de muncă”, se reamintește în articol.

„Nu este clar când exact Republica Moldova ar putea adera la UE. Ea nu este printre candidați oficiali la aderare. La momentul de față, Rusia încearcă să forțeze lucrurile, invitând Republica Moldova să adere la propria Uniune Vamală. Ultimul este un subiect totalmente exclus de pe masa discuțiilor pentru guvernarea pro-europeană, care are experiența amară a dominației ruse”, conchide autorul