Publicaţia franceză Le Monde abordează într-un reportaj saubiectul Unirii. Le Monde a discutat cu un tânăr basarabean, student la Bucureşti. Acesta spune speranţa lui e să vadă cele două state unite în sânul Europei. În continuare Le Monde vorbeşte şi despre provocările la care este supusă Republica Moldova în demersul său pro-european, despre ambargoul vinului şi despre gazul rusesc ca instrument de presiune. Le Monde conchide că gazoductul Iaşi-Ungheni care este contruit cu suportul statului român va diminua din dependenţa Republicii Moldova faţă de Rusia.

Un apartament modest pe strada Academiei, în central Bucureştiului. Un birou mic, câteva calculatoare şi o mână de tineri moldoveni şi români s-au adunat în jurul unei idei: reunificarea ţărilor lor. „Aici, toţi se implică”, spune Vitalie Prisăcaru, un tânăr de 21 de ani venit de la Chişinău, capitala Moldovei, pentru a studia ştiinţele politice la Bucureşti.. „Sunt moldovean, şi am deja paşaport român, ceea ce mă face să mă simt european”, explică Vitalie.

Potrivit Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, peste 350 de mii de moldoveni şi-au redobândit cetăţenia română. Operaţiunea a început în 2009 la iniţiativa preşedintelui Traian Băsescu, care a sprijinit întodeauna integrarea europeană a Republicii Moldova. În aprilie 2009, după reprimarea la Chişinău, unei manifestaţii anticomuniste condusă de tineri moldoveni, puterea în ţară a fost preluată de o coaliţie proeuropeană. România a încurajat atunci acest entuziasm. „Aceşti tineri au dorit să scape de moştenirea lăsată de URSS”, afirmă Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice de la Bucureşti. Nu a existat o mai bună alternativă pentru această evadare, decât Uniunea Europeană”

Fiind teritoriu românesc, Republica Moldova a fost anexată de către Uniunea Sovietică după al Doilea Război Mondial. Devine independentă în 1991 după căderea URSS, RM îşi caută identitatea. Din cele 4 milioane de moldoveni, două treimi sunt românofoni, iar o treime rusofonă. Ideea reunificării cu patria mămă nu a figurat niciodată pe agenda politică a autorităţilor moldovene, însă aderarea Bucureştiului la Uniunea Europeană în 2007 a schimbat situaţia. Zeci de mii de tineri moldoveni au venit la studii în România, care le 5000 de burse pe an. "Vorbim aceeaşi limbă, şi exstă un "ceva” care mă face să mă simt în România ca la mine acasă, spune Vitalie. Pentru mine nu există două ţări, însă două state care vor forma într-o zi o ţară”.

Dorinţa moldovenilor de a se integra în Uniunea Europeană a accentuat ostilitatea Rusiei faţă de Chişinău. Pentru a-i descuraja, Moscova a impus, din 11 septembrie, un embargo pentru vinurile moldoveneşti, una dintre principalele bogăţii ale ţării. Două săptămâni mai târziu, Comisarul european pentru agricultură, românul Dacian Cioloş, pleda pentru deschiderea pieţei europene pentru vinul moldovenesc. "O deschidere completă pentru vinurile moldoveneşti, într-un moment în care agricultorii moldoveni sunt în dificultate arată faptul că dincolo de proiectul integrării economice, foarte reuşit, UE este un spaţiu al solidarităţii”, a declarat Cioloş pe 25 septembrie.

Rusia dispune de mijloace pentru a face presiune asupra vechilor săi sateliţi care s-au orientat spre UE, în special gazul. În această privinţă, România a intervenit începând construcţia unui gazoduct, care va lega oraşul Iaşi situat în nord-estul ţării şi oraşul Ungheni din stânga Prutului. Un proiect pentru care Bruxelles a alocat 7 milioane de euro. "Proiectul care va asigura transportarea gazului din România la Chişinău este prima etapă a integrării Republicii Moldova în UE”, afirma Jose Manuel Barroso la 15 noiembrie curent. Încurajaţi de această deschidere, tinerii moldoveni realizează să pună mai multă presiune pe autorităţile moldoveneşti şi cele române pentru o reunificare în sânul UE. Vitalie Prisăcaru şi prietenii lui au strâns deja 117 000 semnături în România pentru a expedia un proiect de lege Parlamentului de la Bucureşti menit să consolideze relaţiile dintre Bucureşti şi Chişinău. "Vom merge acolo împreună, spune tânărul student. Întotdeauna se întâmplă aşa când este vorba de o cauză dreaptă”.

lemonade.fr