Ar fi de asteptat, dar din pacate, nici in 2013 nu am ajuns acolo. Din contra, suntem martorii unor curente informationale organizate si pe alocuri agresive, venite din varii directii si care nu servesc nimanui. Nici macar unora dintre statele care gazduiesc minoritatea romaneasca, care se pare ca nu reusesc sa paraseasca paradigma nationalist-sovina, pozitionand-o impotriva celei integrationist-europene.

Or, anume procesul de integrare vs. cel de izolare poate si trebuie sa devina baza schimbarii de atitudine si comportament al statelor gazda fata de minoritatile romanesti din jurul granitelor, dar si viceversa. Iar cand spun „viceversa”, ma gandesc si la relatia dintre statul roman si comunitatile etnice minoritare de pe teritoriul acestuia.

N-am vazut si probabil nici nu vom vedea prea curand proteste ale acestor minoritati impotriva modului in care sunt tratate de catre Romania. Precum mentiona ministrul delegat pentru romanii de pretutindeni Cristian David in cadrul evenimentului de deschidere oficiala a Casei de Cultura Romaneasca Zajecar din Valea Timocului (Serbia) „Romania permite exprimarea politica a tuturor minoritatilor nationale, indiferent de cat de mic este numarul celor care le compun, indiferent de cat de vechi sunt ele, indiferent de religie, de rit sau de limba in care se roaga.

Exista, astfel, locuri rezervate in Parlamentul Romaniei pentru toate cele 18 grupuri ale minoritatilor nationale. In Romania exista scoli pentru minoritatile nationale, licee si chiar facultati. In Romania este permis ca oamenii care apartin unui anumit rit religios care tine de biserica unui alt neam sa functioneze nestingherit, pentru ca oamenii sa se poata ruga in limba materna si sa nu isi piarda legaturile cu spiritualitatea proprie”.

Aici trebuie sa ajunga romanii din jurul granitelor, adica sa fie tratati pe baza unor principii de egalitate clare. Putem intui ca apartenenta de jure si de facto la Uniunea Europeana a facut ca lucrurile sa se aseze anume in acest fel in tara. Dar cu atat mai mult e timpul, pentru fiecare dintre statele vecine cu Romania (cu exceptia Republicii Moldova, unde romanii au fost mereu majoritari, dar in special Serbia si Ucraina) sa constientizeze ca un tratament democratic si european al minoritatilor etnice i-ar ajuta, in primul rand, pe majoritari.

In felul acesta, ei ar demonstra tuturor ca au atins un nou nivel de dezvoltare, cu mai putine prejudecati, frici si amenintari imaginate. Pentru ca Uniunea Europeana nu inseamna doar integrare economica, ci si valorica. Inseamna aprecierea concetateanului tau, respect pentru cultura si identitatea sa si mai ales incredere in bunele sale intentii.

Iar bunele intentii trebuie sa fie comunicate, in spiritul tuturor principiilor descrise mai sus. Anume in acest scop, dar nu numai, Departamentul Politici pentru Relatia cu Romanii de Pretutindeni (DPRRP) a sprijinit in acest an doua proiecte online, care pot fi considerate fiecare in parte, noi masuri pentru romanii de pretutindeni. Jurnal Romanesc (www.jurnalromanesc.ro) si Transmedia (www.etransmedia.ro), ambele portaluri romanesti, ambele cu un specific diferit si ambele completandu-se reciproc.

Printre scopurile comune ale celor doua portaluri proaspat-lansate se numara facilitarea accesului la informatii referitoare la comunitatile romanesti, la situatia romanilor din Republica Moldova, dar si din diaspora. De asemenea, acestea isi propun sa contribuie la crearea unei retele de corespondenti capabili care isi vor imbunatati capacitatile de comunicare. In plus, activitatea celor doua portaluri va contribui la cresterea gradului de implicare la nivelul comunitatilor.

Acoperind cele trei zone ale romanilor de pretutindeni, respectiv Republica Moldova, comunitatile din jurul granitelor si diaspora, cele doua portaluri au toate sansele sa devina puncte de referinta pentru toata presa romaneasca, functionand ca un intreg, asa cum functioneaza si natiunea romana, indiferent de granitele fizice si legale care o separa.